Studiul literaturii universale, cândva o plăcere pentru mulţi elevi, a dispărut din programa şcolară. Ministerul Educaţiei încearcă să reînvie gustul pentru lectură al copiilor. Rezultatele testărilor internaţionale arată că jumătate din elevii români (53%) suferă de „analfabetism funcţional“.
Adică mulţi nu înţeleg ce citesc şi sunt incapabili să formuleze o cerere simplă către autorităţi. O astfel de carenţă ar putea fi remediată dacă şcolarii ar citi literatură, spun experţii în educaţie. Şi nu doar literatură română, cât mai ales universală.
„Mă jenez că trebuie să argumentez în favoarea introducerii literaturii universale în programă. Acum stăm mai rău decât stăteam într-o vreme la liceu. E cu atât mai curios cu cât azi suntem în Uniunea Europeană şi suntem foarte gălăgioşi când ni se contestă europenismul. Dar singurele lucruri din cultura europeană par să fie Ikea, Audi şi Mercedes", spune profesorul universitar Andrei Cornea.
De asemenea, Cristian Hatu, expert la Societatea Academică Română (SAR), sprijină introducerea studiului literaturii universale în învăţământul preuniversitar. Anul trecut Hatu a realizat un raport în care arată că în Cehia 34% din programa şcolară la limba şi literatura cehă este alocată studierii unor opere semnificative din literatura universală. „Suntem mai mulţi oameni de la SAR care ne-am gândit la această idee, la ce se întâmplă în celelalte ţări europene", explică expertul.
Atitudini şi argumente
Hatu a adus mai multe argumente în favoarea introducerii literaturii universale în programa şcolară. Primul se referă la capacitatea literaturii de a furniza atitudini şi argumente, iar cel de-al doilea - la faptul că mulţi români lucrează în UE, dar nu cunosc cultura europeană, iar acest lucru îi împiedică să se „integreze".
„Unii pot spune că introducerea studiului literaturii universale e un atentat