De ceva vreme, revista pariziană Les inrockuptibles consacră cîte un dosar săptămînal marilor oraşe ale lumii; în numărul din 21-27 august a.c., oraşul ales este Moscova - despre care noi ştim destul de puţin, ştirile care ne vin de acolo fiind, fără variaţie, catastrofale, cenuşii, un pic roşii (de la sînge!): mai o explozie de gaz într-unul din blocurile construite în anii '60, mai o crimă mafiotă, mai un elicopter căzut... Or, capitala Rusiei - cei care au fost acolo pot să confirme - este un oraş deosebit de viu, de dinamic şi de contrastant; nu doar "vechiul" (sovietic) şi "noul" (capitalist, sau doar "postsovietic") se confruntă aici, ci şi ofertele consumeriste, ideologiile (iată, în fine sînt mai multe!), culturile. Un oraş tentacular, "oraş-dolar" (zice publicaţia): o enormă masă urbană, bulevarde mecanice, clădiri reci, grupuri de babuşca măturînd Piaţa Roşie la primele ore ale dimineţii... Astăzi, "Moscova are ceva din Las Vegas, ceva din Istanbul, ceva din New York; un inepuizabil mix de viteze, invidii, dorinţe şi tristeţi."
Din Bd. Tinichigiilor în Karma-Club Cel mai înalt bloc din Moscova - "zgîrie-norul" din Bulevardul Tinichigiilor: 22 de etaje, 800 de apartamente, 3.500 de locatari - a fost construit în 1952 din ordinul lui Stalin; cei care l-au ridicat erau prizonieri ai Gulagului. Astăzi, unul dintre locatari este Felix Dzerjinski, strănepotul fondatorului CEKA - prima poliţie politică a URSS. "Deşi am fost şi în Cuba, abia în insulele Seychelles am putut constata ce este cu adevărat comunismul: fără armată, fără soldaţi, şcoala gratuită, o ţară genială!", spune strănepotul Dzerjinski, contemplînd în vitrina bufetului din sufragerie o scoică adusă din Seychelles-ul comunist; "Cît e ziua de lungă, n-ai nimic altceva de făcut decît să dansezi lambada şi să zaci cu cracii la soare..." Dzerjinski - care locuieşte la al 6-lea etaj al "zgîri