De la luna la luna, exporturile au crescut, arata statisticile oficiale. Dar in continuare importam cu mult peste ce vindem altora. Implicit, cheltuim multi bani pe serviciile asociate schimburilor comerciale. Costurile de transport si asigurari reprezinta o buna parte din deficit: 1,2 miliarde euro pe primele noua luni din 2003. Romania cumpara cele mai multe marfuri din Uniunea Europeana, si, cum majoritatea se bucura de exceptari si scutiri de taxe vamale, comerciantii nu ezita sa vinda importuri daca sint mai convenabile decit marfurile romanesti. Principalele partenere sint Italia si Germania, cu care schimburile comerciale au fost usor in favoarea Romaniei. Dezechilibrul cel mai mare este insa pe relatia cu Federatia Rusa, de unde importam mai ales materii prime si combustibili, iar datele statistice arata ca, atunci cind vine vorba de piata ruseasca, producatorii romani sint in continuare timorati.
Vindem forta de munca
Dintre toate categoriile de produse exportate, imbracamintea si incaltamintea aduc cei mai multi bani Romaniei. Din datele statistice oficiale reiese ca de afara aducem materia prima: lina, bumbac, fibre sintetice, tot felul de tesaturi si piei. Pe care o prelucram, dupa care vindem strainilor produsul finit: haina, respectiv incaltamintea. Pe primele noua luni, materia prima textila ne-a costat cam 1,7 miliarde euro, in timp ce valoarea articolelor de imbracaminte exportate de muncitorii romani a fost 2,7 miliarde euro. Se poate spune deci ca forta de munca din industria confectiilor a produs, in trei trimestre, un miliard de euro.
Pretul competitivitatii
Pe linga industria de confectii si incaltaminte, siderurgia, industria mobilei si lemnului echilibreaza si balanta comerciala. Cu ce pret insa? Ca sa poata pastra competitivitatea marfurilor exportate, patronii fabricilor de confectii, incaltaminte sau mobila tr
