Îndemnul „Cunoaşte-te pe tine însuţi" s-a mutat de pe Oracolul din Delphi pe frontispiciile marilor companii. Noua dimensiune a unui business de succes include auditul personal, principiile Kabalei sau cantitatea de energie „yang" primită pentru fiecare euro investit.

Care ar fi şansele ca o corporaţie multinaţională cu o capitalizare bursieră de peste 150 de miliarde de dolari să-şi plătească angajaţii cu 56.000 de dolari pe an (în medie), cu condiţia ca 20% din timpul de lucru să se gândească la cu totul altceva decât la cerinţele postului? Când ştim cu toţii că „timpul înseamnă bani", o asemenea risipă s-ar traduce prin lipsă de productivitate, o proastă alocare a resurselor şi management defectuos.

Merită totuşi să „google-uieşti", cum ar spune americanii (de când numele motorului de căutare a devenit verb acceptat oficial de Oxford English Dictionary), ideea şi vei avea o surpriză. Pe lângă mici stimulente, precum serviciile gratuite de frizerie oferite programatorilor pe care-i deranjează bretonul când scriu linii de cod, tocmai gigantul Google este compania care a născocit regula celor 20 de procente pentru a spori creativitatea şi motivaţia angajaţilor. Şi, dacă asculţi discursul oficialilor companiei, o bună parte din proiectele GoogleLab s-au născut chiar din acea zi liberă în care angajaţii se detaşează de sarcinile imediate şi îşi lasă imaginaţia să zboare.

„Marea greşeală a oamenilor de afaceri de la noi este că gândesc în termeni de costuri şi nu de valoare", crede Cristian Ionescu, Country Cluster Manager (România, Bulgaria, Slovacia) al COFACE, companie multinaţională care operează în domeniul managementului riscului de credit. Atât timp cât finalitatea proiectului este net superioară costurilor, acestea sunt absolut irelevante, crede Ionescu.

Studii făcute pe primele 500 de companii din SUA ca mărime arată că o corporaţie care a