România se află din nou într-o situaţie politică dificilă în atingerea ţintelor sale de integrare europeană. După ce ani de zile i s-a promis o aderare în spaţiul Schengen, măcar în trepte (întâi deschiderea frontierelor din aeroporturi, apoi a celor terestre), acum i se spune, din nou, că nu îndeplineşte „condiţiile“.
Doar că, aşa cum observă oficialii de la Bucureşti, „condiţiile“ care i se cer a fi respectate pentru aderarea la Schengen nu există pur şi simplu nici în acest dosar, nici în altul. Iar ţara care a redeschis subiectul Schengen, Franţa, şi-a schimbat poziţia cu 180 de grade faţă de cea de acum două luni.
Aderarea la Spaţiul Schengen nu are pentru România o miză practică majoră - aderarea ar reduce costurile transporturilor şi cam atât. Dar, după cum observă Mircea Geoană, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea la Schengen, în spatele „afacerii Schengen“ se ascunde o deterioare a percepţiei despre România care este foarte periculoasă: „O ţară cu reputaţie proastă nu e o destinaţie de investiţii şi de afaceri, nu este destinaţie de turism, nu are cum să fie influentă“.
„Legătura între romi şi Schengen nu există pentru simplul motiv că România nu este acum membră a spaţiului Schengen şi romii sunt acolo. Deci, nu există niciun fel de legătură, nici practică, cu atât mai puţin juridică“, a afirmat ieri premierul român Victor Ponta, după mai multe luări de poziţie ale reprezentanţilor administraţiei franceze potrivit cărora România nu va fi admisă, nici măcar parţial, în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, pentru că nu este pregătită.
„Există o confuzie voluntară sau involuntară privind principiile europene de bază“ – s-a plâns Olivier Bailly, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, comentând amestecarea unor teme fără legătură între ele precum eliminarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulga
