Kazahstanul, o tara din fosta URSS, este o putere economica in plina dezvoltare, care nu se sfieste sa se aseze la masa celor puternici. Nu este cazul performantelor deosebite, inregistrate in diferite sectoare ale economiei, atunci cand se vorbeste de importanta Kazahstanului, ci de faptul ca fostul stat sovietic are in subsol rezerve de petrol evaluate la circa 24 de miliarde de barili. Ceea ce determina sclipiri in ochii intregului Occident, mai ales in cei americani. Si ii face pe multi sa treaca cu vederea lucruri precum nerespectarea drepturilor omului, ingradirea libertatii presei sau, acolo, o disparitie, doua. Mai mult, autoritatile de la Astana se pare ca au jucat bine cartea petrolului, indepartandu-se de Rusia si China si apropiindu-se de Washington. Iar, prin ralierea la oleoductul Baku-Tbilissi-Ceyhan care nu trece pe teritoriul rus, legand direct rezervele de petrol din Marea Caspica de restul lumii, Kazahstanul si-a asigurat spatele si in ceea ce ii priveste pe europeni. Prin urmare, cand in fostul stat sovietic apar "probleme", precum disparitia misterioasa a unui lider al opozitiei, in februarie anul acesta, sau incetinirea mersului catre democratie (care democratie, nu se stie, din moment ce, de pilda, toata mass-media kazaha se afla sub controlul fiicei presedintelui Nursultan Nazarbaiev), se aud voci critice, dar incet. Pe de alta parte, cartea petrolului si sprijinirea actiunii americane din Irak i-au rezervat Kazahstanului un loc sigur la masa celor puternici si nominalizarea drept aliat al Statelor Unite in Asia centrala, in ciuda democratiei dubioase care domneste in acest stat. Vineri, presedintele kazah Nursultan Nazarbaiev s-a intalnit la Casa Alba cu omologul sau american, George W. Bush. Analistii au estimat ca printre temele abordate se va numara cu siguranta cea economica, SUA investind peste 12 miliarde de dolari in economia kazaha