Guvernul Boc a propus un program de austeritate care a lăsat toată Europa cu gura căscată. Nici Grecia, aflată în pragul falimentului, nu a tăiat 25% din salariile publice şi 15% din pensii, ci doar a renunţat la cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu.
Majoritatea statelor din UE au îngheţat salariile şi pensiile, dar au crescut TVA cu unu-două procente şi au taxat drastic veniturile mari. Guvernele de la Atena, Barcelona şi Lisabona au ales ca povara datoriilor să fie purtată diferit, mai mult de cei mai bogaţi, mai puţin de cei mai săraci. Pentru economişti, pericolul este că această criză a statelor UE riscă să se transforme într-o criză globală a datoriilor publice.
Americanul Nouriel Roubini, unul dintre puţinii analişti care au prevăzut criza creditelor subprime, a avertizat: "Ce se întâmplă în Grecia este doar vârful unui aisberg, al problemelor legate de datoriile şi deficitul public în multe ţări dezvoltate, nu doar în zona euro, ci şi în Anglia, Statele Unite şi Japonia". Totuşi, în ciuda acestor riscuri, nici un stat nu a ales să ia măsuri atât de drastice, să lovească în bătrâni, în copii, în handicapaţi sau în şomeri, aşa cum a făcut-o Guvernul de la Bucureşti.
Grecia are un deficit bugetar de 13,6% din PIB şi a fost nevoită să ia cele mai dure măsuri dintre ţările care au adoptat euro ca monedă naţională. Datoria statului elen era anul trecut de 115% din PIB şi, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, Guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, deci a ales recomandarea FMI de a aplica un tratament mixt.
Concret, grecii cu venituri peste salariul mediu nu vor mai primi cel de-al 13-lea şi al 14-lea salariu şi nici prime de vacanţă. La fel, nici pensionarii cu pensii peste cea medie nu vor mai beneficia de cea de-a 13-
