Medierea sau arta rezolvării conflictelor pe cale amiabilă îşi face simţită discret prezenta şi în România, deşi este legiferată încă din anul 2006. În Europa însă, medierea înregistrează adevărate succese, iar sistemele judiciare au scăpat de supraaglomerare.

Majoritatea ţărilor europene au adoptat reglementari în domeniul medierii în ultimii ani. Albania are o lege a medierii din anul 2003, Austria din 2003, Bulgaria din 2004 (Codul de Procedura Civila din 2007 este sincronizat cu legea medierii), Croaţia din 2003, Macedonia din 2006, Serbia din 2005, Ungaria din 2002, Moldova din 2007 (cu aplicare din 2008). Legislaţia din domeniul medierii aplicabilă în Europa este inspirată preponderent de modelul american, care şi-a dovedit eficienţa de-a lungul timpului, fiind evidentă dorinţa mediatorilor europeni de uniformizare la nivel continental a reglementarilor din domeniul medierii.

Proceduri extrajudiciare alternative

În acest sens este şi rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2007 referitoare la propunerea de directivă privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, precum şi obligativitatea stabilirii unor proceduri extrajudiciare alternative - măsuri imperios necesare pentru transpunerea în practică a principiului fundamental al accesului liber la justiţie pentru orice cetăţean. Procedurile extrajudiciare alternative au rolul de a asigura un acces mai bun la justiţie. Modelul de mediere aplicabil în statele europene este diferit de cel canadian în care medierea este obligatorie (în toate cauzele civile), obligativitatea medierii putând constitui un avantaj (apreciindu-se că cel care propune medierea nu e sigur pe poziţia sa) sau un dezavantaj (părţile pot să nu ia în serios medierea dacă aceasta este obligatorie). Fiecare ţară şi-a adaptat reglementările din domeniul medierii la specificul local. Dacă în