Cei din biserica nazarineana afirma ca il urmeaza pe Isus Nazarineanul nu numai in cuvinte ci si in fapte. Intemeietorul sectei este elvetianul Iacob Wirtz. Acesta a sustinut ca in anul 1850 a primit un mesaj din cealalta lume de la Sf. Ioan.
Acesta i-a comunicat ca Sf. Matei si Marcu n-au putut pricepe Evanghelia Mantuitorului si ca a sosit timpul ca adevarul sa fie comunicat "Bisericii celei noi".
El mai invata ca Mantuitorul, inainte de inaltare, si-ar fi parasit trupul in ascuns, ca imparatia lui Dumnezeu are trei faze - a Tatalui, a Fiului si a Spiritului - si ca Dumnezeu a pogorat peste ei harul preotiei lui Melchisedec pentru a intemeia o Biserica noua.
Aceasta trebuie sa fie neprihanita, deoarece cele existente sunt pacatoase. Cel care a pus bazele doctrinei acestei secte este tot un elvetian, Samuel Frohlich, avand la inceput 38 de adepti.
In Romania credinta nazarineana a patruns din Ungaria, unde secta activeaza din 1910, fiind adusa de ucenicii lui Frohlich. Primele judete atacate de nazarineni sunt Arad si Bihor. Cartea de cantari este intitulata "Noua harfa a Sionului".
Dintre invataturile lor cele mai ciudate se refera la institutiile publice care sunt considerate locasuri ale lui Anticrist. De asemenea, ei considera ca scoala nu mai are nici un rost, din moment ce, odata botezati, copiii nu mai pot pacatui si ajung la fericirea Raiului.
Nu admit folosirea armei si nu primesc in comunitatea lor pe cei ce pacatuiesc, iar sambata e zi de sarbatoare.
Dupa 1989, religiile si fundatiile s-au inmultit, fiecare incercand sa castige capital uman si financiar.
Astfel, in climatul de libertate religioasa si in baza normelor legale s-au inregistrat la instantele judecatoresti terit