Creşterea economică va rămâne "modestă" şi anul viitor, spun experţi FMI aflaţi la Bucureşti, din cauza dificultăţilor legate de ab­sorbţia fondurilor europene şi a refor­melor întârziate, iar autorităţile române cer un al treilea acord consecutiv cu Fondul de teama agravării crizei externe.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis înche­ierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".

"Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu gu­vernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a spus Băsescu, citat de Mediafax.

De la începutul crizei, în 2009, România a tot făcut apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe piaţa externă. Însă, în urmă cu un an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu - care a semnat toate acordurile cu FMI în ultimii 22 de ani - afirma că prelungirea la nesfârşit a acestui patronaj al instituţiei financiare internaţionale în politica economică a României poate deveni în cele din urmă un semn de slăbiciune şi îşi exprima dorinţa ca actualul acord să fie şi ultimul.

Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI, crede că România va avea o creştere economică "modestă" şi în 2013 chiar şi pe fondul unei recolte agricole mai bune, ţinând însă cont de dificultăţile la absorbţia fondurilor europene şi amânarea reformelor structurale. Provo­carea pentru România, în perioada următoare, este să revină la "o situaţie solidă" privind creşterea economică şi convergenţă cu restul Europei, susţine de Vrijer.

Cert este că până acum România nu a descoperit "cheia garantării creşterii economice", problema