În timp ce unele şcoli stau să cadă, iar despre autorizaţia sanitară nici nu poate fi vorba, altele s-au întrecut pe ele. La Iaşi, de exemplu, mai multe instituţii de învăţământ sunt eco. La iarnă, elevii nu vor suferi de frig pentru că vor avea căldură generată de panouri solare, potrivit digi24.ro.
Şcolile care au optat pentru energia neconvenţională se bazează în primul rând pe utilizarea panourilor solare şi a pompelor de căldură, dar, fiind vorba despre şcoli din mediul rural, sunt şi sisteme de încălzire care funcţionează pe bază de boabe de porumb.
Este cazul unui liceu din judeţ, iar conducerea unităţii de învăţământ s-a lăsat convinsă de teoria potrivit căreia 2,3 kilograme de boabe de porumb pot produce aceeaşi energie ca un metru cub de gaz metan. Astfel, sobele pe lemne, care nu făceau faţă gerului, au fost înlocuite, iar directorii speră că vor face şi economii la iarnă.
Programul de modificare a sistemelor de încălzire s-a realizat cu bani europeni, iar o astfel de investiţie ajunge până la 100.000 de euro.
În timp ce unele şcoli stau să cadă, iar despre autorizaţia sanitară nici nu poate fi vorba, altele s-au întrecut pe ele. La Iaşi, de exemplu, mai multe instituţii de învăţământ sunt eco. La iarnă, elevii nu vor suferi de frig pentru că vor avea căldură generată de panouri solare, potrivit digi24.ro.
Şcolile care au optat pentru energia neconvenţională se bazează în primul rând pe utilizarea panourilor solare şi a pompelor de căldură, dar, fiind vorba despre şcoli din mediul rural, sunt şi sisteme de încălzire care funcţionează pe bază de boabe de porumb.
Este cazul unui liceu din judeţ, iar conducerea unităţii de învăţământ s-a lăsat convinsă de teoria potrivit căreia 2,3 kilograme de boabe de porumb pot produce aceeaşi energie ca un metru cub de gaz metan. Astfel, sobele pe lemne, care nu făceau faţă gerului, au f