de ea. Criza de specialişti în slavonă îi îndepărtează pe români de propriile rădăcini chiar în pragul aderării la Uniunea Europeană. România a pierdut, în ultimii 16 ani, din ce în ce de ea. Criza de specialişti în slavonă îi îndepărtează pe români de propriile rădăcini chiar în pragul aderării la Uniunea Europeană. România a pierdut, în ultimii 16 ani, din ce în ce mai mulţi oameni care mai pot recupera istoria din cronici şi cărţi religioase.

Istoricul Ovidiu Pecican şi Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei Române, sunt îngrijoraţi de rezultatele dezinteresului naţional pentru limba slavonă, "cifru" în care s-au scris pagini memorabile despre viaţa şi cultura României.

Slavona, o nouă limbă "chineză"

"Sunt în momentul acesta în ţară mai puţin de 100 de oameni în stare să descifreze textele în limba slavonă. Cronicile, documentele sau cărţile religioase scrise înainte de secolul al XVII-lea au devenit un soi de chineză pentru noi", spune Ovidiu Pecican.

Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei, confirmă previziunile negre ale istoricului: "Dacă secţiile de slavistică din universităţi erau puţine pe vremuri, acum, aproape că nu mai există. Starea agonizantă în care se află cea de la Bucureşti este edificatoare pentru mine, gândindu-mă la soarta celor din ţară. Slava veche şi slavona românească - cum se cheamă disciplina în programa de învăţământ - are regim facultativ şi durează doar un semestru. Insuficient! Ca să poată citi volumele din depozitul Bibliotecii Academiei, studenţii de la Litere ar avea nevoie de masterate sau alte forme de pregătire. Trebuie făcut ceva, neapărat, pentru că altfel vom fi extrem de vinovaţi faţă de acest tezaur de carte în limba slavonă pe care îl avem şi pe care, iată, nu-l mai putem citi".

Lucruri vechi în literatura nouă

"În ultimii 16 ani au apărut cu rarisime excepţii doa