În ultimii trei ani, lohnul românesc şi-a redus ponderea în totalul exporturilor cu circa şapte puncte procentuale, ajungând în 2006 la 45%. Teoretic, mai puţin lohn înseamnă exporturi mai stabile şi, în acelaşi timp, mai multe produse 100% „made in Romania“. De asemenea, lohnul are tendinţa de a se muta în sectoarele în care forţa de muncă este mult mai bine plătită. Partea mai puţin bună, dar anticipată, este că industria de confecţii şi textile, unde se
În ultimii trei ani, lohnul românesc şi-a redus ponderea în totalul exporturilor cu circa şapte puncte procentuale, ajungând în 2006 la 45%. Teoretic, mai puţin lohn înseamnă exporturi mai stabile şi, în acelaşi timp, mai multe produse 100% „made in Romania“. De asemenea, lohnul are tendinţa de a se muta în sectoarele în care forţa de muncă este mult mai bine plătită. Partea mai puţin bună, dar anticipată, este că industria de confecţii şi textile, unde se realizează o mare parte din contractele de lohn, şi-a redus turaţia.
Deşi şi-a redus ponderea în exporturile româneşti, lohnul a continuat să crească valoric în ultimii trei ani, de la zece miliarde euro în 2004, până la aproape 11,6 miliarde anul trecut. „Lohnul este un rău necesar pentru orice economie în formare. Oferă piaţă şi impune reguli de muncă performante, chiar dacă nu întotdeauna acesta este bine plătită. Decât să-ţi închizi fabrica, este preferabil să accepţi contracte în lohn, mai ales dacă partenerul îţi oferă şi echipamente pentru a realiza produsele comandate“, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.
Prin operaţiunile de outsourcing, ţările în curs de dezvoltare, cum este şi România, au beneficiat atât de materii prime, materiale, semifabricate, cât şi de documentaţia tehnologică şi know-how-ul n