Funcţionari care se tem să aprobe proiecte de milioane de euro, rambursări blocate şi specialişti puţini. Acestea sunt motivele pentru care ţara noastră nu poate cheltui banii europeni. Sursa: North Foto
La finele anului trecut, doar doi funcţionari se ocupau de cele câteva zeci de dosare de rambursare, din bani europeni, a sumelor cheltuite de organizaţii nonguvernamentale pentru pregătirea angajaţilor români. Urmarea: deşi legal ar fi trebuit făcute în maximum 45 de zile, plăţile au întârziat nepermis de mult (chiar şi până la şase luni), astfel încât mulţi dintre cei care au derulat proiectele au ajuns să nu mai aibă din ce să trăiască.
În plus, multe dintre proiectele în baza cărora ar fi putut fi atrase milioane de euro pentru dezvoltarea resurselor umane au fost blocate. Motivul: funcţionarii din in stituţiile statului „s-au temut să dea cu subsemnatul pe documente ce conţineau astfel de sume”.
Aşa susţin, la unison reprezentanţi ai societăţii civile şi sindicalişti, care arată acum cu degetul către Ministerul Finanţelor, „graţie” căruia fondurile destinate pregătirii angajaţilor ar fi singurele excluse de pe lista celor pentru care statul poate garanta împrumuturi.
PENURIE DE SPECIALIŞTI
„Dezertări” din cauza sporurilor tăiate
Atât sindicatele, cât şi oficialii organizaţiilor nonguvernamentale au câteva soluţii pentru ca România să înveţe să folosească banii europeni, astfel încât să nu mai ocupe, alături de Grecia, ultimul loc în Uniune la acest capitol.
„Pe de-o parte, am cerut guvernului să modifice ordonanţa care prevede înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare, pentru a include şi dezvoltarea resurselor umane. Asta, întrucât, odată giraţi de stat, cei care derulează proiectele ar putea să obţină credite de la bănci pentru a acoperi costurile acestor proiecte până când prim