În timp ce numirile şefilor din Justiţia românească ţine prima pagina a ziarelor, Comisia Europeană a lansat o evaluare amănunţită a sistemelor judiciare din statele membre, raportate la o serie de parametrii. Suntem probabil tentaţi să credem că rezultatele unui asemenea raport plasează Justiţia din România pe locurile cele mai ruşinoase. Şi acest lucru cu siguranţă este surprins în tabelul despre percepţia independenţei sistemului juridic la români: ocupăm penultimul loc în Europa, fiind depăşiţi în neîncredere doar de Slovacia, şi suntem pe locul 114 în lume, din 144 de ţări chestionate. Cu toate acestea, rapoartele Bruxellului indică o mediocritate a sistemului juridic din România, între cele 27 state membre. Această evaluare anuală a Comisiei pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie suprinde modul în care în care ţările UE soluţionează cauzele civile, comerciale şi administrative. Scopul raportului de evaluare este îmbunătăţirea calităţii, a independenţei şi eficienţei sistemelor juridice naţionale din UE, pentru a atrage întreprinderi şi investiţii. Faptul că standarele ridicate sporesc atractivitatea unei ţări în rândul investitorilor, stimulând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, nu este un secret pentru nimeni, dar reprezintă o chestiune care trebuie luată în serios de ţări cu o percepţie negativă asupra Justiţiei. Unele state membre întâmpină probleme în timpul acordat soluţionării dosarelor aflate pe rol, fiind recomandată o accelerare a reformelor din Justiţie, prin eficientizarea aparatului administrativ. Într-o o treime din ţările UE, acţiunile în instanţă durează cel puţin de două ori mai mult decât în celelalte state membre, dosarele aflate pe rol acumulându-se, uneori, excesiv - de aceea este esenţial ca deciziile să fie luate la timp. Timpul necesar alocat rezolvării cazurilor de natură infracţională este de 180 zile în Ro