Multi termeni vechi sunt goliti de sens sau chiar au capatat un inteles contrar celui originar. Vidul ia si forma cuvintelor. Si atunci nu e preferabila tacerea sau macar mai multa retinere, pana la o reconstructie a limbajului ca element fondator al interogatiei contemporane. Gandirea filosofica autentica e una magica si atotputernica. Cuvintele filosofilor schimba lumea, mai mult si mai profund decat tehnica stiintei, desi filosofia evolueaza separat si constituie calea regala, singurul model al adevarului. Eu nu sunt un filosof, dar nu o sa accept niciodata aroganta si orbirea stiintei. Filosofia este si etica, si estetica, si politica, dar nu poate fi stiinta, cum incerca sa acrediteze Husserl pentru simplul motiv ca "stiinta nu gandeste, ea se gandeste" (Einstein), ca duce la tehnicism, la hiperrationalism, in timp ce filosofia asculta Fiinta. Bertrand Russel situeaza, fara a gresi prea mult, filosofia intre teologie si stiinta. Eu inclin sa includ teologia in filosofie si sa o consider forma cea mai inalta a acesteia. Cred, ca si Husserl, nu in fenomenologia constiintei, ci in reabilitarea proiectului grecilor, in special al lui Platon: contemplarea esentelor eterne, a ideilor-forma existente prin ele insele, in fondarea unei umanitati filosofice. Cred, ca si Heidegger, ca adevarul este deturnat de rationalitate, ca logica nu detine nici un primat si ca omul trebuie sa incarneze poezia. In acceptiunea mea, Fiinta include Nimicul, sau Vidul si nu e doar "ceva mai mult decat nimicul", cum credeau primii greci. Dar prin Nimic si Vid eu inteleg ce inteleg orientalii, "vidul plin", din care totul decurge, o matrice de potentialitati, de fiintari, care fac parte din Fiinta, dar nu se confunda: Ea este mult mai mult, este infinita. La crepusculul fiintei, uitata pana la Heidegger, se naste stiinta si tehnica sa. Intreaga istorie, daca vreti, este una a Fiintei. Cursul