Sub pretextul unui aşa-zis grafic de urgenţă, în care formarea noului guvern ar trebui să se înscrie, după retragerea premierului desemnat, principalii actori implicaţi au mers mai departe cu alcătuirea listei şi a programului, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Dincolo de confirmarea unui scenariu bine pus la punct pentru a face înghiţită numirea lui Emil Boc, desfăşurarea imperturbabilă a evenimentelor ridică din nou problema strictei respectări a procedurilor democratice. Desemnarea lui Theodor Stolojan drept candidat pentru funcţia de premier a fost urmarea unei reuniuni a forului conducător al PD-L. Ar fi fost normal ca, după ceea ce s-a numit lovitura de teatru de luni, pe la prânz, acelaşi for să se întrunească de urgenţă şi să decidă un nou nominalizat. Fie el şi Emil Boc. Acest lucru nu s-a petrecut! Ar fi fost de aşteptat ca, în faţa unei noi şi surprinzătoare situaţii, forul de conducere al PSD să se întrunească şi el. Forul cu pricina nu s-a întrunit. Ba, mai mult, până mai ieri adepţi ai tezei că partidele şi nu preşedintele au dreptul constituţional de a desemna premierul, liderii PSD au declarat acum că e dreptul lui Traian Băsescu să desemneze un înlocuitor al lui Theodor Stolojan. Potrivit Constituţiei, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de premier după consultările cu partidele politice parlamentare. Aceste consultări au avut loc în prefaţa desemnării lui Theodor Stolojan. Dacă premierul desemnat îşi depune mandatul înainte de trecerea prin parlament, preşedintele trebuie să purceadă la noi consultări înainte de a desemna alt candidat. Din punct de vedere constituţional, Traian Băsescu ar fi trebuit să invite luni, la Cotroceni, toate partidele parlamentare. N-a invitat pe nimeni. Cel puţin din punct de vedere constituţional. L-a desemnat rapid pe Emil Boc. Desemnarea lui Emil Boc s-a făcut cu încălcarea procedurilor democratice