Alimentele pline de grăsimi saturate, cum ar fi untul, prăjiturile sau carnea bogată în grăsimi, sunt trecute pe lista neagră a celor cu un colesterol mare, dar, de fapt, se pare că nu reprezintă un risc crescut pentru bolile de inimă, conform unui cardiolog britanic.

„Se pune prea mult accent pe grăsime, iar alţi factori importanţi, cum este zahărul, sunt scăpaţi din vedere“, susţine medicul cardiolog Anseem Malhotra despre importanţa alimentelor grase în creşterea colesterolului. „Este timpul să distrugem mitul rolului grăsimilor saturate în bolile de inimă“, adaugă el.

Conform Fundaţiei Britanice a Inimii, nu prea există dovezi care să-i susţină afirmaţiile medicului cardiolog. Reducerea colesterolului se face cu succes cu ajutorul statinelor sau prin alte mijloace, notează BBC.

Însă, dr. Malhotra susţine că o dietă mediteraneană, bogată în ulei de măsline, nuci, peşte, multe fructe şi legume şi o cantitate moderată de vin roşu, după un atac de cord, este de trei ori mai eficientă în reducerea mortalităţii decât administrarea statinelor, medicamente pentru colesterol. „Sfatul că pentru a reduce riscul bolilor cardiovasculare trebuie eliminate din dietă grăsimile saturate domină ghidurile şi volumele despre dietele sănătoase de aproape patru decenii. Însă o legătură clară între aceste grăsimi şi bolile de inimă nu este susţinută de nicio dovadă ştiinţifică“, continuă dr. Malhotra.

Industria alimentară a compensat nivelurile scăzute de grăsimi saturate din mâncăruri prin înlocuirea lor cu zahăr, lucru care contribuie la creşterea riscului de boli de inimă.

Nu mulţi specialişti sunt de acord cu afirmaţiile medicului cardiolog Anseem Malhotra. „Studiile despre asocierea unei diete cu anumite boli au, deseori, rezultate contradictorii. Totuşi, oamenii cu un colesterol mare sunt supuşi unui risc mai mare de infar