Consumul de cafea şi alcool în Centrul Vechi al Capitalei poate dăuna grav sănătăţii. 145 de clădiri, circa jumătate din totalul construcţiilor din zonă, se află pe lista imobilelor încadrate într-o clasă de risc seismic, iar 41 dintre acestea reprezintă chiar pericol public imediat pentru cei din interior. Un calcul simplu arată că, în eventualitatea unui cutremur moderat spre puternic, în Centrul Vechi poate avea loc o tragedie: la fiecare sfârşit de săptămână, prin barurile şi restaurantele de aici trec circa 15.000 de oameni, la care se adaugă locatarii care trăiesc în cele 741 de apartamente din imobilele vechi, unele construite acum două secole. Deşi situaţia este arhicunoscută autorităţilor locale şi dezbătută pe larg în presă după fiecare mic cutremur care se produce în România, nimic nu se face pentru remedierea problemelor. Doar două clădiri au fost consolidate în zonă, conform datelor existente la Primăria Bucureşti actualizate până în această lună. Între timp, respon­sabilii aruncă, în mod tradiţional, vina unul pe celălalt: Primăria – pe proprietarii care sunt reticenţi la cheltuieli; chiriaşii – pe autorităţile care le-au eliberat autorizaţii pentru amenajarea spaţiilor fără să li se spună că ar fi o problemă cu clădirile. Între timp, nu se ştie nici măcar dacă nu cumva până şi muzica la maximum care se aude din unele crâşme nu e la fel de dăunătoare pentru structura şubrezită a unor clădiri care nu au mai fost renovate, decât la faţadă, şi de 100 de ani.

Aşteptăm să cadă

„Peste 80% dintre imobile au durata de folosinţă expirată şi toate prescripţiile tehnice depăşite. Clădirile îmbătrânesc în timp şi trebuie înlocuite sau refăcute. Unele sunt construite în perioada interbelică şi altele chiar în 1910. Nimeni nu face nimic. Stăm şi ne uităm la ele şi aşteptăm să cadă”, declara, în 2011, arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3, Ştefan Dum