Insulta şi calomnia au fost reintroduse în sfera penalului printr-o decizie a Curţii Constituţionale. În ultimii şapte ani, cele două fapte ţineau de sfera civilului.
Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) au declarat neconstituţională o decizie din 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) prin care s-a stabilit că articolele referitoare la insultă şi calomnie din Codul Penal nu sunt în vigoare. Pe baza hotărârii ÎCCJ, în ultimii ani, cele două fapte au fost judecate în civil.
Decizia CCR a survenit ca urmare a unei obiecţii de neconstituţionalitate depusă într-un proces aflat pe rolul Judecătoriei Iaşi. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Decizia Curţii Constituţionale se referă la trei articole din Codul Penal care au provocat numeroase controverse: 205, 206 şi 207.
Articolul 205 definea insulta drept: „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură“. Potrivit legii, această infracţiune se pedepsea cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplica şi în cazul când „se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate“.
Potrivit articolului 206, calomnia reprezintă „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public“. Calomnia se pedepseşte cu amendă de la 2.500 lei la 13.000 lei.
Un al treilea articol, 207, se referă la proba verităţii. Aceasta este admisibilă dacă „afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim“. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii „nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie“.
Interpretări juridice diferite
