drumul către traducere, indiferent de limbă. Un lucru este cert: importul de titluri străine copleşeşte numeric exportul de producţii literare româneşti.Literatura contemporană are drumul către traducere, indiferent de limbă. Un lucru este cert: importul de titluri străine copleşeşte numeric exportul de producţii literare româneşti.
Literatura contemporană are prioritate
Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al grupului Polirom, a declarat, pentru Adevărul, că editura încearcă să le atragă atenţia străinilor cu titluri contemporane. "Promovăm 11 autori, tineri, dar şi maturi, de la ştefan Agopian până la Cecilia ştefănescu. Polirom încearcă să exporte literatură de calitate. Am pus la punct un catalog foarte bine realizat, tradus în engleză". Lucian-Dan Teodorovici, realizatorul colecţiei, ne-a precizat că au existat deja contacte cu mai multe edituri străine, interesate să publice titluri româneşti. "Suntem, deocamdată, la nivel de discuţii cu edituri din Slovacia, Polonia şi Germania, ceea ce arată că sloganul nostru,
Vote for young literature!
, a funcţionat". Printre autorii promovaţi de Polirom se mai numără Florina Ilis, Filip Florian, Ioan T. Morar, Nichita Danilov ş.a. Lidia Bodea. Director editorial Humanitas ne-a declarat că are peste 50 de întâlniri pe zi cu reprezentanţi ai altor edituri. "S-au strâns deja 2-300 de cărţi pe biroul meu pentru lunile următoare. Este firesc să importăm mai mult, dar lucrurile se mişcă şi pentru noi. Cele mai atractive nume pentru străini rămân cele care au deja traduceri: Cărtărescu, Pleşu, Liiceanu, Patapievici. Probabil că se vor semna şi contracte, mai ales după târg, atunci când volumele vor fi citite de cei interesaţi". Institutul Cultural Român şi-a prezentat două programe menite să sprijine aducerea şi editarea unor autori români în străinătate. Primul câştigător net al târgului
