După atacurile aeriene ale NATO asupra Iugoslaviei, asistăm la o nouă agresiune în spaţiul ex-iugoslav: artileria şi aviaţia civică au folosit muniţie de tip „anticorupţie” pentru

a o paraşuta pe Monica Macovei în Macedonia! În felul acesta s-a răspuns apelurilor aproape disperate ale minorităţii necorupte din Macedonia, aflată în situaţia de a fi copleşită de o majoritate coruptă, dornică de independenţă.

Ce a calificat-o pe Monica Macovei pentru această misiune?

În primul rând, o carieră de procuror, făcută pe vremea comunismului, când a încercat din răsputeri să mineze sistemul din interior, încurcând dosare şi suspecţi. Pentru a se răzbuna, autorităţile vremii i-au compus o serie de falsuri, sub formă de mandate de arestare semnate în alb, pe care inamicii săi de azi le-au vânturat fără succes prin faţa opiniei publice.

Apoi, după ’89, prin serviciul la Parchetul General, unde a fost persecutată de şefi pe motive puerile: că n-ar rezolva dosare, că le-ar întârzia prea mult, că ar fi mai mult plecată în străinătate…

Următoarea etapă a regăsit-o în societatea civilă, de unde a putut să denunţe abuzurile foştilor colegi şi să susţină cauze drepte, ale unor persecutaţi politic, precum Bivolaru şi a sa MISA. Este locul unde a remarcat-o Cozmin Guşă, eminenţa cenuşie de scurtă durată a noului regim Băsescu, care i-a recomandat-o cu căldură preşedintelui pentru a fi introdusă în guvernul Tăriceanu. Abia aici a început Monica Macovei să strălucească. Fire conflictuală, ca şi şeful său de la Cotroceni (pe cel de la Victoria nu prea l-a recunoscut ca atare), ministreasa s-a lansat, mai întâi, într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu CSM-ul, cel colcăind de comunişti şi nostalgici, pe care i-a făcut de râs peste tot pe unde a putut. Apoi s-a angajat în combaterea grelei moşteniri pesediste, reuşind să scoată numirea procurorilor din custodia CSM-