Fosta atletă, desemnată Sportivul Anului în 1999, crede că boxul profesionist, care are în spate o adevărată industrie de marketing, este mai mediatizat decît multe alte sporturi olimpice.
1999 a fost anul de graţie al Gabrielei Szabo. A cîştigat trei titluri mondiale: în probele de 1.500 şi de 3.000 metri la întrecerile de sală de la Maebashi şi la 5.000 m de la Sevilla (outdoor). Tot în 1999, românca a cîştigat circuitul Golden League şi a fost desemnată cea mai bună atletă a lumii şi cea mai bună sportivă a Europei. La sfîrşitul anului, Szabo a ocupat locul întîi şi în Ancheta Gazetei Sporturilor.
- Gabriela, ce înseamnă pentru un sportiv un premiu primit din partea presei? Ce semnificaţie are pe lîngă celelalte trofee cucerite la competiţii?
- Unii sînt tentaţi să creadă că nu acordăm importanţă premiilor care ne sînt oferite de către media. Este tocmai pe dos. Pentru un sportiv, o distincţie oferită, de exemplu, de către un ziar, este un lucru flatant deoarece ziariştii reprezintă publicul lui cel mai critic. Jurnaliştii sînt cei care ne fac apreciate performanţele obţinute la concursuri. Ei sînt intermediarii dintre noi şi public. Presa îţi oferă notorietate şi tot ea ţi-o poate lua. Deci, sincer, aceste premii contează foarte mult pentru oricare sportiv.
- Tu ai fost premiată de Gazetă în 1999, iar următoarea colegă care te-a urmat a fost Constantina Diţă, în 2008, după aurul olimpic la maraton de la Beijing. Pe cînd o altă atletă?
- Sînt convinsă că se va întîmpla în viitorul nu foarte îndepărtat pentru că acum, în atletism, avem talente care au confirmat la juniorat şi tineret şi urmează să intre în competiţiile de seniori. Vom prelua ştafeta în curînd.
- În ultimii doi, trei ani, publicul l-a preferat întotdeauna pe Lucian Bute în defavoarea altor campioni. Şi acum, pugilistul a primit mai multe voturi decît, de exemplu,
