Procurorul Republicii are un hobby: legea. Toată viaţa s-a ocupat de speţe mărunte - corupţie la nivel înalt (termopane, zugrăveli). Existenţa lui justă, aşezată în echilibru stabil între sup şi nup, a fost tulburată brutal în ziua în care pilotul supersonicului Bucureşti-Videle a coborât să-şi ia ciungă... Aşa ar fi trebuit să înceapă povestea de astăzi. Se adunaseră o grămadă de personaje să depună mărturie: femeia care îi dăduse ciunga - vânzătoarea de la supermarketul din Orbeasca - şi care nega că i-ar fi vândut-o pe kerosen, stewardesele (aduse, pentru economii, de la pensie), care croşetau si n-au băgat de seamă că aeronava a oprit pentru o haltă scurtă (s-au prins că a dispărut abia când, aşezate confortabil şi cu centura pusă, a început să le bată soarele direct în cap). Apoi, au depus mărturie pasagerii: bărbatul cu scris caligrafic, care a declarat sub semnătură că venea din Bucureşti, unde tocmai îşi vânduse organele şi că el a dat alarma când haitele de neferoşi au început să dezmembreze supersonicul - le-a luat 14 minute si 20 de secunde pe ceas. Mai era profesorul de desen, care a recunoscut în faţa Procurorului Republicii, pe proprie răspundere, că noi, românii, avem cea mai veche stratosferă, unică in lume, în rest n-a remarcat nimic. A mai fost audiat lotul naţional de curling, care se deplasa in cantonament - declaraţiile lor onctuoase n-au servit la nimic. Pe lista de pasageri mai era o piţipoancă obraznică: "Da, l-am văzut pe pilot coborând, credeam că se duce ca omu, în tufiş…".
Înainte ca Procurorul Republicii să iasă în conferinţa de presă, cu arsenalul pregatit: "ne-am deplasat la faţa locului", "am auditat martorii", "am refăcut pas cu pas filmul evenimentelor", "ancheta e în desfăşurare", "avem un cerc de suspecţi", şi înainte de a năvăli jurnaliştii cu întrebările ("Cum a dispărut aeronava?", "Pilotul e complice cu hoţii?"), mi-a