În campania electorală am ajuns şi la Căciulaţi, sat care face parte din comuna Moara Vlăsiei. La o primă vedere, pare o localitate obişnuită din jurul Bucureştiului. În fapt, însă, aici poţi găsi unul dintre cele mai controversate locuri din România.
Palatul Ghica este cunoscut şi sub numele de "la Academie". E o construcţie foarte frumoasă de la începutul secolului al XIX-lea. Ea a fost terminată în 1834 de către domnitorul Dimitrie Alexandru Ghica. Acum e semi-părăginită, fiindcă Academia Română, în a cărei proprietate a ajuns, nu se preocupă de conservarea ei. Nu are apă curentă iar pereţii sunt scorojiţi şi în unele locuri crăpaţi. Din când în când construcţia mai aduce ceva bani la teşchereaua instituţie sus pomenite fiindcă e închiriată unor case de film, dar aceştia nu se întorc sub formă de lucrări de consolidare. Nicolae Călin Pantazi, administratorul domeniului, e un om de treabă care face tot ce face să mai cârpească oarece, dar nu are fonduri. El lucrează aici din anii optzeci ai secolului trecut.
GROAPA
În 1983, în timp ce săpau pe domeniul castelului pentru a pune o ţeavă, mai mulţi oameni din administraţia palatului au descoperit trei schelete. A apărut rapid o mână de miliţieni din Ilfov, conduşi de locotenetul Kovacs şi plutonierul Berariu şi s-a pus, după obiceiul epocii, batista pe ţambal. Interesându-se, după ceva timp
la postul de miliţie, domnul Pantazi a primit răspunsul că ar fi vorba de "crime de război". Cum timpurile nu permiteau prea multă curiozitate, vreme de aproape zece ani nu s-a mai întâmplat nimic. Până când, în 1992, o echipă din administraţia domeniului, a dat întâmplător, aproape de locul primei descoperiri, peste încă trei schelete. A fost anunţată procuratura, care s-a învrednicit să apară abia după ce, între timp, veniseră acolo mai multe echipe de jurnalişti. De aici porneşte o pov
