Băiatul care are azi aproape 33 de ani a suferit o leziune comparabilă cu a "Bichonului" la o partidă de scăldat, la Cîmpina. Neşu l-a sprijinit financiar în 2006 să ajungă la o clinică de recuperare în China. Acum, fostul stelist e în situaţia celui pe care l-a ajutat

"L-am cunoscut pe Mihăiţă doar cîteva minute, dar îl simt ca pe un frate". Răzvan Iordache parcă priveşte într-o oglindă a destinului. Totul s-a răsturnat, nedrept şi dureros, din 2006, cînd l-a cunoscut pe Neşu. Atunci, Răzvan încerca să facă rost de bani pentru a ajunge la recuperare în China. Era în cărucior, după o fractură groaznică. Neşu era la Steaua, apt de joc şi de viaţă, zîmbitor şi gata să ajute pe oricine.

Cînd avea 16 ani, Răzvan Iordache a avut un accident la scăldat, în rîul Prahova. Un picior pus în gol, din greşeală, şi o căzătură necontrolată de la circa patru metri. "A căzut pe spate şi n-a mai apucat să taie luciul apei măcar cu un picior sau cu o mînă pentru a mai diminua din forţa impactului. Practic, s-a lovit de apă ca de beton", povesteşte mama lui Răzvan, Camelia. Efectul a fost devastator: fractură cervicală la nivelul vertebrelor C4, C5, C6. Ţineţi minte amănuntul, la doar cîţiva milimetri mai jos decît la Neşu, afectat la C3, mai periculos şi mai dificil de recuperat.

Răzvan a paralizat de la gît în jos, doar ochii şi-i mai putea mişca. A fost operat în 24 de ore la Spitalul Bagdasar din Bucureşti, iar medicii au comunicat părinţilor că tot ce au putut să facă a fost să-l ţină în viaţă, "dar nu se va mai mişca niciodată!".

Liceu, facultate şi masterat în cărucior

"Nu ne-am împăcat niciodată cu această fatalitate. Am trecut cu greu peste prima lună şi jumătate, cînd Răzvan făcea des stop respirator. Dădea ochii peste cap într-o fracţiune de secundă şi fugeam cu patul prin holurile spitalului, pentru că nu aveam oxigen î