Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis, miercuri seară, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) în cazul senatorului Cătălin Voicu, dar, potrivit Legii nr. 177/2010 din 28.09.2010, procesele în care se admit astfel de excepţii nu se mai suspendă.

ÎCCJ a admis cererea de sesizare a CCR privind excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 43/2002 astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 134/2005, a legii nr. 54/2006 şi a dispoziţiilor art.87 din legea nr. 304/2004.

Avocatul Ion Cazacu, care îl reprezintă pe Cătălin Voicu, a ridicat, la termenul din 6 octombrie, o serie de excepţii de neconstituţionalitate, printre care şi aceea privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care ”printr-o ordonanţă, a fost transformată într-o instituţie care nu este supusă niciunui fel de control, iar modul în care sunt numiţi procurorii la acest Parchet, care nu funcţionează pe lângă nicio instanţă, este abuziv”.

Potrivit Legii nr. 177/2010 din 28/09/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civila şi a Codului de procedură penală al României, alineatul (5) al articolului 29, se abrogă. Alineatul 5 prevedea suspendarea procesului până la o pronunţare a judecătorilor CCR cu privire la excepţia considerată ca posibil admisibilă de către ÎCCJ.

Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri seară, menţinerea în stare de arest preventiv a senatorului Cătălin Voicu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie, alături de fostul judecător Florin Costiniu şi de oamenii de afaceri Marius Locic şi Costel Căşuneanu.

Completul a respins recursul avocaţilor lui Cătălin Voicu la decizia prin care Secţia penală a ÎCCJ a constatat, pe 6 octombrie, legalitatea măsurii arestării preventive