Actualele adăposturi au fost amenajate în timpul Războiului Rece şi au instalaţii de fitro-ventilaţie vechi de peste 25 de ani. Doar 20% din populaţie încape în adăposturi. Situaţia este îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât municipiul este la limita razei de acţiune a rachetelor iraniene cu rază medie de acţiune Shahab 3.
Deşi după schimbarea regimului de alianţe politico-militare România s-a trezit în zona cea mai expusă din punctul de vedere al unui conflict armat, din anul 1982 până în prezent nu a mai fost construit niciun adăpost antiaerian.
În cele 60 de adăposturi existente în Brăila, pot întra în condiţii de supra aglomerare mai puţin de 20.000de persoane. Restul intră în subsolurile blocurilor sau în beciurile caselor în condiţi care nu se ştie cât de proprii sunt.
„Multe dintre adăposturi, mai ales cele aflate în subsolul blocurilor, au fost transformate de propietarii apartamentelor în boxe. Utilizarea este permisă de lege cu condiţia ca atunci situaţia o impune locurile respective să fie de urgenţă degajate şi să se poată reveni la starea lor de funcţionare", ne-a declarat lt. col. Vasile Bădără, şeful Protecţiei Civile din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea" Brăila.
La limita dintre război şi pace
Municipiul Brăila este, din anul 2008, la limita razei de acţiune a rachetelor cu rază medie de acţiune iraniene Shahab 3 (Meteor). Lansate din silozuruile fixe din apropierea capitalei Teheran, ele pot lovi Brăila. De reţinut că aceste rachete, preluate şi modernizate după modelul nord-coreean Nodong 1, pot transporta 990 kg încărcătură de luptă în compartiment unic sau până la cinci ogive.
„Ca vector balistic, Shahab 3 poate atinge ţinte din ţara noastră în mai puţin de jumătate de oră. Este o ameninţare de care trebuie ţinut cont. În plus cele aproape 1.000 kg de material fisonabil care pot fi transp
