Grăsimile nu trebuie eliminate complet din alimentaţie, în ciuda faptului că sunt considerate sursa celor mai multe probleme de sănătate. Însă este bine să ştii care sunt cele recomandate a fi consumate zilnic. Cunoscute şi sub denumirea de lipide, grăsimile îndeplinesc multiple roluri în organism. Acestea sunt o sursă importantă de energie, ajută la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K) din alimente şi formează un scut de protecţie pentru organele vitale.
În funcţie de tipul de acizi graşi din compoziţia lor, grăsimile sunt clasificate în saturate şi nesaturate (mononesaturate şi polinesaturate).
Cele saturate sunt cunoscute popular şi sub numele de grăsimi „rele”, deoarece cresc nivelul colesterolului „rău” în sânge. În schimb, grăsimile nesaturate sau “bune” pot fi consumate fără restricţii, deoarece au rolul de a proteja vasele de sânge.
Colesterolul «bun» vs. colesterolul «rău»
Colesterolul este o substanţă indispensabilă în procesul de formare a membranelor celulare, a unor hormoni (de exemplu, progesteronul) şi a vitaminei D. În mod normal, în corp trebuie să existe un nivel al colesterolului mai mic de
200 mg/dl. În caz contrar, acesta devine nociv.
Colesterolul se formează la nivelul ficatului din grăsimile din alimentaţie şi este adus în sânge prin intermediul unor proteine transportatoare cu care se combină sub forma unor lipoproteine. Pe de o parte se formează LDL-ul, denumit şi colesterolul „rău”, deoarece este responsabil cu depunerile de grăsimi pe artere.
De aceea, valoarea acestuia trebuie să fie mai mică de 130 mg/dl, în caz contrar crescând riscul de a face boli de inimă. Pe de altă parte, se formează HDL-ul, numit şi colesterolul “bun”, deoarece distruge depozitele de grăsime de pe pereţii vaselor de sânge. Având un rol hotărâtor în organism