Dunavăţu de Jos, Caraorman, Sulina, Letea, Murighiol şi alte localităţi lacustre, fâşii de pământ pierdute între apele Deltei Dunării, sunt pământurile pescarilor. Oamenii ştiu de sute de ani că pescuiesc şi trăiesc, atât cât are balta peşte. Când peştele se va termina, mulţi dintre ei nu vor şti cum să-şi câştige pâinea.

Ceauşescu le-a impus pescuitul industrial şi a făcut desecări, pentru a-i reconverti pe pescarii Deltei în agricultori. Începutul anilor '80 le-a adus lipovenilor născuţi pescari prima reorientare profesională, către munca pământului scos dintre ape şi "redat agriculturii", obişnuindu-i cu normele anuale la pescuit cu tona. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, va interzice în curând pescuitul industrial şi agricultura neecologică în rezervaţia Delta Dunării, iar pescarii vor fi nevoiţi să se reorienteze profesional încă o dată, în plină criză economică.

RECONVERSIA PROFESIONALĂ

"Pregătesc pentru Deltă ce nu a făcut nimeni în 20 de ani. Vorbim despre renaturarea Deltei şi despre interzicerea pescuitului industrial, lucru la care muncesc în momentul acesta, având o confirmare verbală de la ministrul Ilie Sârbu, care s-a ocupat de asta până acum. Dacă va fi nevoie, vom aplica şi măsuri compensatorii", declară ministrul Nemirschi. Pescarii s-ar putea reorienta către turismul ecologic şi ar putea fi lăsaţi să pescuiască numai pentru folosul propriu, surplusul vânzându-l către bazele de cazare din Deltă. Dar cei mai mulţi bani le vin acum de la cherhanagii, care le cumpără tot peştele, iar ei ştiu că mai mult peşte înseamnă mai mulţi bani. În plus, braconajul înseamnă pentru mulţi dintre ei un trai mai bun şi de zeci de ani sunt în conflict cu autorităţile care vin în control. "Unde-i apă, e şi braconaj. Cu curent dau pe canale, la somn, la crap. De la moldoveni a apărut moda asta, cam de cinci ani. Şi înainte se bracon