FOTOGRAME FARA OBIECTIV Sa nu va fie cu suparare, dar, dupa toata intrunirea mai marilor lumii ce ne-a blocat Capitala citeva zile din saptamina trecuta, singurul eveniment care mi-a ramas in memorie a fost unul asa-zis minor, cu importanta, sa spunem, locala. Mai multi tineri, dintre care unii veniti chiar din Iasi, au fost retinuti de Politia bucuresteana pentru ca detineau "materiale inflamabile", probabil, periculoase pentru cosmeliile din Capitala noastra devenita peste noapte buric al mapamondului. Mai pe intelesul publicului larg, acei protestatari pasnici s-au facut vinovati pentru ca aveau in dotare pancarte (neipregnate cu substante ignifuge?) si citeva sprayuri cu vopsele (diluantul, bata-l vina, poate sa arda!). Bineinteles, e doar o intimplare faptul ca mesajele tinerilor contineau lozinci pacifiste, anti-N.A.T.O. Etichetele puse cu prea mare usurinta ma enerveaza. Deja sint agresat mediatic de prea multii "teroristi" care ameninta planeta si care sint vizibili mai degraba pe hirtiile ziarelor decit in hartile si cartile geo-politice. Deunazi, cu prilejul nefericitelor arestari, am re-auzit, dupa o indelunga absenta, cuvintul "anarhist". M-a cuprins groaza. Inainte, se folosea eticheta "dusman al poporului" pentru cel care fusese banuit ca doreste sa rastoarne ordinea statala. In ochiul public, posesorii de sprayuri devenisera inamicii natiei. A, ah, aha, anarhism! Ca orice indignat cetatean amenintat si neturmentat m-am pornit repede sa intreb in stinga si in dreapta pentru a ma dumiri daca trebuie ori nu sa-mi apar degraba Patria si neamul cu bardita si ciocanul. Si uite ce-am aflat. Iesenii mei "anarhisti" se imbraca in negru, string bani, mincare si haine pe care le daruiesc unor copii ai strazii, se aduna pentru a privi impreuna documentare anti-globalizare si filme artistice facute de Chaplin ori alti regizori considerati a fi "anti-sistem", schimb