Era moda, cu vreo 40 de ani in urmă, ca, imediat ce iţi incasai primele drepturi de autor pentru niscai două-trei notiţe iscălite la reviste cu renume - Contemporanul, Viaţa Romănească, Luceafărul, Amfiteatru sau Gazeta literară - să te imbraci in hainele cele bune şi să te infiinţezi, neapărat seara, după orele 7 fix trecute, "la Scriitori".Boema -amintiri necenzurate din presa cenzurată
Era moda, cu vreo 40 de ani in urmă, ca, imediat ce iţi incasai primele drepturi de autor pentru niscai două-trei notiţe iscălite la reviste cu renume - Contemporanul, Viaţa Romănească, Luceafărul, Amfiteatru sau Gazeta literară - să te imbraci in hainele cele bune şi să te infiinţezi, neapărat seara, după orele 7 fix trecute, "la Scriitori".
Adică la restaurantul Casei Scriitorilor din Calea Victoriei, acolo unde puteau fi văzuţi sau (cu oarecare şansă... ori tupeu!) abordaţi mai-marii literelor romăneşti. Fireşte, nu chiar toţi, dar, orişicăt, un Eugen Jebeleanu, un Geo Bogza, un Marin Preda ori un Geo Dumitrescu, nu erau de ici de acolo.
Se mai numărau insă printre clienţii serviţi cu maximă curtoazie de doamna Candrea şi ajutoarele sale, căteva personaje de o cu totul altă factură. Erau, ne şopteau mai bine ştiutorii, cei din categoria "foştilor", adică a scriitorilor şi gazetarilor care, doar cu puţină vreme in urmă, ieşiseră de sub embargo sau, mulţi dintre ei, din temniţele regimului de sorginte bolşevică.
Â
PERSONAJUL. Ne-a atras de la inceput atenţia un personaj cu totul aparte din multe puncte de vedere. Un domn mai degrabă scund, cu o privire vioaie, deschisă, răspunzănd, fără ifose şi preţiozităţi studiate, la fiecare salut. De cele mai multe ori, venea insoţit de un domn inalt şi slăbuţ, o prezenţă foarte discretă. De la Victor Ivanovici, de felul său din Tulcea, aveam să aflăm că cel dintăi se numeşte "dl. Nicu
