Incepand chiar din acest an, mai precis din primavara, atunci cand este programata sa apara legea de taiere a catorva zerouri, mai exact patru, din coada bancnotelor nationale, leul greu va acapara Incepand chiar din acest an, mai precis din primavara, atunci cand este programata sa apara legea de taiere a catorva zerouri, mai exact patru, din coada bancnotelor nationale, leul greu va acapara atentia romanilor. Vreme de un an de zile, romanii trebuie sa se acomodeze cu gandul ca nu vor mai fi milionari, dar si sa se obisnuiasca cu preturi "mici". Intrarea pe piata a banilor noi, care vor circula o vreme in paralel cu cei vechi, cantareste mult mai mult in calculele autoritatii monetare decat lasa sa se vada, in prezent, discutiile pe marginea subiectului. Argumentele tehnice privind dificultatile pe care le intampina acum bancile in gestionarea sumelor cu mult prea multe zerouri sunt, din acest punct de vedere, cele mai putin importante. Miza cea mare este ca leul greu sa marcheze finalul cosmarului inflationist si sa fie puntea de legatura spre adoptarea euro. Desi pare paradoxal, ideal ar fi ca leul greu sa aiba o viata scurta, pentru ca asta ar insemna adoptarea rapida a euro si, implicit, consacrarea economiei romanesti ca una europeana. Leul greu trebuie deci sa contribuie, asa cum s-a intamplat in alte tari care au procedat la denominare, la stabilitatea preturilor. De aceea, pentru succesul leului greu, factorul psihologic cantareste enorm. In primul rand, pentru ca aparitia leului greu sa contribuie la scaderea inflatiei, ar trebui, in opinia noastra, sa se abandoneze ideea, pe care se pedaleaza in prezent, cum ca romanii nu vor fi nici mai saraci, nici mai bogati dupa denominare. Aceasta modalitate de "a face publicitate" leului greu, motivata de gandul ca romanii ar intelege taierea zerourilor ca pe o stabilizare monetara, poate intari ideea paguboasa ca