Într-un fel e foarte simplu să fabrici ştiri în perioade efervescente.
Şi, dacă menţii o pojghiţă de dinamism, ai ştiri sigure tot anul. Ce mană cerească este acest DN 1 pentru televiziuni! Pentru departamentele de ştiri e providenţial, ai n-ai sărbători sau mari evenimente meteo, el e acolo, e aglomerat, oamenii care conduc tot stau şi îşi pot da cu părerea - în general nasoală - despre mizeria vieţii pe patru roţi, aşa că interlocutori ai, vehemenţă aşijderea, ilustraţie cu furnicar, claxoane şi noroi desigur, totul e deja tradiţional.
Ba chiar poţi să perfecţionezi an de an, adăugând amănunte minuscule, care înainte nici nu se observau, oamenii fiind mai ageamii în profesie la începuturi. Cam câte ştiri legate de DN 1 avem pe an? Să încercăm un calcul mintal. Păi, două de Paşte, două de Crăciun - sigure -, când se pleacă şi când se soseşte în şi din vacanţă. De 1 Mai încă două, conform aceluiaşi principiu. De Ziua Îndrăgostiţilor două, de 1 Martie vreo două, de Ziua Naţională două.
Toată vara sunt concedii, lumea vine-pleacă, deci cam două ştiri pe săptămână timp de două luni... şaişpe. De Sfântul Nicolae două, Revelionul vine şi el, să zicem, tot cu două, în total se tot fac vreo treizeci şi două de ştiri care sunt aceleaşi. Plus două la primărie. Întotdeauna. Dacă adăugăm şi bonusul pe care-l mai aduc o ploaie zdravană, o ninsoare ca lumea sau o ceaţă bine instaurată, să tot fie vreo cincizeci de veşti pe an numai despre această şosea! Toate veştile identice.
Chiar s-ar putea disponibiliza personalul, pentru că nu există şanse mari să se schimbe vreodată situaţia. Ar trebui doar să apese cineva, de exemplu, pe butonul cu 1 Decembrie sau cu 1 Martie şi stirea e acolo, neschimbată, ca şi vedeta ei, DN 1: „Oameni buni, la intrarea în Bucureşti se circulă bară la bară, se întorc din concedii turiştii...“. Totuşi, e
