Numărul burselor acordate de România elevilor şi studenţilor din Republica Moldova a devenit subiect de polemică între Preşedinţie şi Guvern. Cum se descurcă însă un student basarabean o dată ajuns în România, cu sau fără bursă? De Nicolae Ţîbrigan

Primul val de tineri moldoveni veniţi să studieze în România datează din 1990, trimişi de Mircea Druc, prim-ministru al RSS Moldova între anii 1990-1991. Printre ei, actualul primar al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă.

După 23 de ani, bursele acordate de România elevilor şi studenţilor din Republica Moldova au devenit subiect de polemică între palatele Cotroceni şi Victoria. În timpul vizitei la Chişinău din luna august, premierul Victor Ponta a subliniat că oferta românească de burse este, de fapt, mai mare decât cererea moldovenească: „Problema nu este să mărim numărul, pentru că nu le-am folosit nici pe cele 5.000. Avem 2.800 de solicitări. Ideea este să diversificăm numărul de burse, să convingem tinerii să vină să studieze la universităţi bune la Bucureşti. Altfel o să-i pierdem pe cei mai pregătiţi tineri pentru ţările din Occident”. Preşedintele Traian Băsescu socoteşte însă că numărul de burse trebuie mărit cu încă 1.000 de locuri.

PROFIL Nicolae Ţîbrigan Venit din Republica Moldova, Ţîbrigan a absolvit un liceu din România, apoi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, iar acum este cercetător în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

De partea sa, Chişinăul a început să devină din ce în ce mai neliniştit de aceste „suplimentări”. Premierul moldovean, Iurie Leancă, chiar i-a cerut omologului său român ca Bucureştiul să reducă la jumătate de an durata burselor oferite tinerilor din Republica Moldova, după modelul programului european Erasmus. Leancă a explicat, la postul Radio Moldova, că majoritatea celor care pleacă la studii î