Gheorghe Cornescu, candidat pentru funcţia de procuror general al României, susţine că şeful Ministerului Public are atribuţii extrem de restrânse în gestionarea procurorilor, iar inflaţia de acte normative, dublată de o instabilitate legislativă, constituie puncte slabe în gestionarea instituţiei, potrivit Mediafax.

Procurorul Cornescu consideră că sunt extrem de importante "şi propunerile de modificare a dispoziţiilor Constituţiei, referitoare la aspectele care privesc sistemul judiciar şi aplicarea legii, respectiv: eliminarea prezumţiei dobândirii licite a averii pentru a creşte eficienţa în instituirea măsurilor asiguratorii şi recuperarea pagubelor; eliminarea imunităţilor pentru parlamentari şi foştii miniştri care sunt cercetaţi pentru comiterea faptelor penale; creşterea perioadei reţinerii de la 24 de ore la cel puţin 72 de ore".

În proiectul de management, Gheorghe Cornescu arată că procurorul general este un manager de nivel superior; el îşi subordonează operaţional procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, primii procurori ai subsistemelor judeţene şi, prin aceştia procurorii de nivel judeţean, primii procurori şi procurorii unităţilor locale.

"Îmbunătăţirea politicii privind resursele umane a determinat ca, faţă de nivelul anului anterior, în anul 2011 să se înregistreze o creştere a gradului de ocupare a posturilor din Ministerul Public, de la 2.364 la 2.450. În pofida eforturilor depuse, există însă în ţară mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din capacitatea maximă de ocupare a posturilor, menţionând aici Parchetele de pe lângă Tribunalul Bacău, Neamţ, Satu Mare şi Harghita. În prezent din numărul total de posturi de procurori prevăzut