Romania ocupa pozitia a patra in Uniunea Europeana in functie de dimensiunea economiei subterane raportata la Produsul Intern Brut (PIB) ca urmare a gradului scazut de utilizare a platilor electronice, arata un studiu al companiei de consultanta A. T. Kearney. In 2008, in economia nefiscalizata au fost rulate 46 mld. euro, ceea ce inseamna o treime din PIB.
Printre sectoarele puternic nefiscalizate se numara retailul, constructiile, agricultura, dar si sectorul manufacturier. Intre 22% si 42% din ce se produce in aceste sectoare ramane in economia subterana. In aceste conditii, bugetul de stat a pierdut anul trecut circa 7 mld. euro din cauza economiei subterane, ca urmare a neincasarii de taxe si impozite, spun analistii A.T. Kearney.
Studiul releva, de asemenea, o corelatie stransa intre dimensiunea economiei subterane si numarul platilor electronice. Cu cat intr-o tara numarul platilor electronice este mai mic, cu atat economia nefiscalizata tinde sa creasca pentru ca nu exista nicio parghie care sa controleze modul in care circula banii.
"Exista o corelare puternica intre utilizarea platilor electronice intr-o tara si economia subterana. Tarile cu grad inalt de utilizare a platilor electronice, precum Marea Britanie si Olanda, au economii subterane de dimensiuni mai reduse fata de tarile in care gradul de utilizare a platilor electronice este la un nivel minim - precum Bulgaria si Romania", potrivit A.T. Kearney.
In Romania, valoarea platilor cu cardul este de circa zece ori mai mica decat valoarea retragerilor de numerar de la bancomat. In trimestrul doi, platile cu cardul la comercianti au totalizat 592 mil. euro, in timp ce de la ATM-uri au fost retrase 5,9 mld. euro, potrivit datelor BNR.
Romania ocupa pozitia a patra in Uniunea Europeana in functie de dimensiunea economiei subterane raportata la Produsul Intern Brut (PIB) ca urm
