Basilia, numele unui fort al soldaţilor Imperiului Roman, a fost atestat documentar în 374 d.Hr. Câteva secole mai târziu, este distrus de invazia hunilor, dar va renaşte din cenuşă şi va deveni o importantă aşezare episcopală şi comercială. Episcopul Heinrich al II-lea van Thun construieşte, în 1225, primul pod peste Rin, fapt ce va încuraja dezvoltarea oraşului. În urma disputelor cu habsburgii, Basel se va alătura din secolul al 15-lea confederaţiei statelor helvetice şi se va transforma într-un centru al umanismului şi al culturii. Episcopi, filosofi, nobili şi notabili stabiliţi sau în trecere prin oraş au stimulat dezvoltarea tipăriturilor, a ideilor şi a comerţului în regiune. Papa Pius al II-lea a sprijinit, în 1459, înfiinţarea, în acest loc, a primei universităţi elveţiene. Biblioteca Universităţii din Basel se poate mândri şi în ziua de azi cu o foarte bogată colecţie de manuscrise de la cei care au venit să predea, printre care Erasmus şi Paracelsus. Clădirile istorice domină centrul oraşului şi dintre ele cele mai cunoscute sunt Munsterkerk, Catedrala protestantă a cărei construcţie a fost începută în 1010 şi sediul primăriei. (...)

În prezent, oraşul acesta, situat în nord-estul Elveţiei şi pe ambele maluri ale Rinului, este unul dintre cele mai mari porturi fluviale din Europa şi un important centru al comerţului mondial. Aici îşi au sediul laboratoarele marilor firme producătoare de medicamente şi o bancă internaţională de control (BIB) înfiinţată în 1929.

Cu toate acestea, cetăţenii Baselului şi-au păstrat afinitatea pentru arta şi cultura dobândite cu secole în urmă. Primăria din localitate este prima din lume care, în secolul al 17-lea, şi-a expus colecţia de artă publicului larg. După moartea lui Basilius Amerbach (1533–1591), un tipograf faimos al vremii, colecţia sa de pictură (în jur de 50 de lucrări), desene (1.86