De ce este atât de preţioasă lumina zilei? Cum ne influenţează zilele însorite starea de spirit? Dar cele mohorâte? Cum putem compensa lipsa luminii? Asupra acestor întrebări facem lumină încontinuare.
Ca şi plantele, organismul nostru are nevoie de lumină. Altfel, riscă să se “ofilească”. În prezent, efectul terapeutic al luminii solare se află în atenţia oamenilor de ştiinţă. Ei au dovedit că lumina – alături de aer, apă şi hrană – este un element esenţial pentru menţinerea sănătăţii şi echilibrului psihic. Cunoaştem chiar şi din propria experienţă că în zilele însorite avem mai multă poftă de viaţă decât în cele mohorâte.
Alte studii dovedesc că în anotimpul rece, când zilele sunt mai scurte decât nopţile şi rareori însorite, 5% din populaţie este predispusă la aşa-numita depresie sezonieră. Printre simptomele depresiei sezoniere se numără starea de oboseală prelungită, insomnia, nervozitatea, anxietatea, tristeţea inexplicabilă, pofta exagerată de dulciuri.
Ceasul biologic
Cum acţionează lumina asupra organismului? Sub influenţa luminii, ceasul nostru biologic, aflat în hipotalamus, menţine ritmul veghe (zi)/somn (noapte), reglează variaţiile de temperatură, controlează metabolismul şi secreţia de hormoni. În funcţie de cantitatea de lumină percepută de retină, la nivelul hipotalamusului se declanşează secreţia de cortizol, hormonul “stresului pozitiv”, care ne dă energie pe parcursul zilei. Cortizolul este indispensabil pentru a ne mobiliza când suntem în stare de veghe. În schimb, lumina împiedică secreţia altui hormon: melatonina. Responsabilă cu inducerea somnului, melatonina atinge nivelul maxim în timpul nopţii şi scade până la zero în timpul zilei. Cu cât întunericul este mai profund, cu atât nivelul de melatonină creşte, iar somnul este de mai bună calitate. Pe de altă parte, cu cât ziua este mai luminoasă, cu atât n
