Ritmul frustrant cu care avansează autostrăzile imaginate de Ceauşescu în anii '60 ridică problema unor cauze şi, implicit, a unor vinovaţi. Câtă vreme prioritatea îmbunătăţirii din acest punct de vedere a infrastructurii rutiere româneşti este clamată de toată lumea, arătătorul îi vizează şi de această dată pe politicieni - incapabili să gestioneze fondurile existente de-a lungul timpului, lamentabili în accesarea banilor europeni cuveniţi României şi, î
Ritmul frustrant cu care avansează autostrăzile imaginate de Ceauşescu în anii '60 ridică problema unor cauze şi, implicit, a unor vinovaţi.
Câtă vreme prioritatea îmbunătăţirii din acest punct de vedere a infrastructurii rutiere româneşti este clamată de toată lumea, arătătorul îi vizează şi de această dată pe politicieni - incapabili să gestioneze fondurile existente de-a lungul timpului, lamentabili în accesarea banilor europeni cuveniţi României şi, în fine, giranţi ai unor legi proaste, care întârzie şi puţinele proiecte aflate în derulare la 40 de ani de la schiţele finalizate de comunişti.
capital.ro a identificat trei cauze principale ale eşecului proiectului de construcţie a mii de kilometri de autostrăzi în România: lipsa banilor, prea multă politică şi legislaţia proastă. Citeşte mai mult.
1. Lipsa banilor. Directorul general al IPTANA SA, Cornel Marţincu, spune că, pentru un program viguros de construcţie de autostrăzi ar fi nevoie de un miliard de euro anual. Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a avut în 2008, anul de vârf al creşterii economice, un buget de 2,1 miliarde de lei pentru construcţia de autostrăzi, adică în jur de 570 de milioane de euro la cursul mediu de anul trecut. Totuşi, argumentul lipsei banilor (ilustrat plastic de ministrul Berceanu care şi-a întors recent pe dos buzunarele goale în faţa constructorilor centurii Ploieşti) nu este suficien