Foto: Thinkstock Iată cum arată portretul robot al bolnavului de inimă. Viitorul cardiac este o persoană de vârstă medie, ambiţioasă, un om harnic, dornic să se perfecţioneze, care-şi pune în faţă prea multe mize. Totuşi, în învălmăşeala aceasta descoperi viitorul bolnav de inimă, care nu se organizează bine deşi are o alarmă ereditară, fiindcă părinţii şi neamurile au suferit de inimă.
Însă, viitorul bolnav de inimă nu dă nici o atenţie acestor semnale. La vârsta tânără, el a fost un fumător înveterat şi uită că are deficienţe de coagulare a sângelui. De regulă, aceşti oameni, care vor deveni abonaţi la medicul cardiolog, au şi o altă boală ce predispune la îmbolnăvirea inimii. Această creionare deşteaptă pentru posibilul bolnav de inimă a fost făcută de profesorul doctor de cardiologie Carmen Ginghină, şefa Clinicii de cardiologie de la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” Fundeni.
Uneori, se întâmplă ceva paradoxal. La un atac cardiac rezistă mai bine şi nu moare dintr-o dată tocmai omul cu vechime în boala cardiacă. În timp ce, la persoanele mai tinere, prima fulgerare a infarctului de multe ori este fatală. Există o explicaţie de ce vârstnicul adesea evoluează mai bine. Inima sa are vechime în suferinţă şi, cum s-ar zice, are antrenament în boala cardiacă. Vârstnicul nu reacţionează atât de zgomotos ca la atacul cardiac la tineri. Cel care are vechime în boala de inimă are o scăpare, vechimea în boală l-a făcut să se adapteze. Vârstnicul şi-a creat nişte ramificaţii mici la artere pe unde curge un firicel de sânge, ocolind zona înfundată a arterei. Atunci când un cheag blochează artera principală, pe traseele ocolitoare se mai strecoară câte un firicel de sânge, şi cardiacul vârstnic nu moare de atacul de infarct. La tineri, artera n-a apucat să-şi construiască derivaţii, şi atunci când ea se bl
