"Sunteţi români?", ne-a întrebat Maria (aşa s-a prezentat), zâmbind larg, parcă pentru a i se vedea cei doi incisivi de aur. "Ce? V-am stricat ziua, nu? Dumneavoastră vă plimbaţi bine îmbrăcaţi prin Bruxelles şi apare deodată un cerşetor ţigan. Şi ce vreţi să fac? Să fur, să dau în cap?", a continuat ea, ţinându-se cu mâna dreaptă de fusta cu model floral şi măsurându-ne din ochi.
În Bruxelles câştigă, din cerşit, până la un salariu mediu net pe economie din România în fiecare zi
Este de trei-patru luni în Bruxelles, stă într-un apartament închiriat undeva la marginea oraşului, alături de alte cinci persoane, pentru care plătesc toţi 800 de euro, în timp ce ea câştigă între 150 şi 300 de euro pe zi, după cum ne-a povestit, adică aproape un salariu mediu net pe economie în România, care este de circa 340 de euro. Vine din Capitală, din zona Progresul, şi are doi băieţi, unul de doi ani, altul de 10. "Credeţi că nu aş vrea să muncesc? Nu mă ia nimeni. Atunci stau şi cer", a explicat ea, după care a cerut o ţigară.
Maria nu este însă decât una dintre sutele, poate miile de persoane cu cetăţenie română care cerşesc pe principalele artere din capitala Uniunii Europene, oraş cu o populaţie de un milion de locuitori care ajunge la 1,8 milioane dacă se ia în considerare întreaga zonă metropolitană a Bruxelles-ului.
Cerşetorii preferă zonele din jurul instituţiilor europene
În principalele zone ale centrului capitalei europene, la ieşirea din staţiile de metrou, în apropierea celor mai importante instituţii europene, respectiv Comisia Europeană şi Parlamentul European, se află, poziţionaţi strategic, ţigani de cetăţenie română care întind mâna spre trecătorii încă surprinşi de noii "musafiri". În cel mai important oraş european, în care aproape toate statele lumii au câte trei ambasade - una bilaterală, în Belgia, una la UE şi una la NATO - Român