Noua lege a salarizării, încă în discuţie, face dreptate în tagma directorilor, consilierilor şi subsecretarilor de stat care păreau să fie persecutaţi de politica de restricţii a cabinetului Boc. Mai citeşte şi:

Legea unică a salarizării trebuie să apară cât mai repede

Codul Educaţiei nu poate fi dezbătut fără capitolul salarizare

Bucureşti: 14.000 de angajaţi de la stat, disponibilizaţi

DESCARCĂ AICI coeficienţii de ierarhizare din Legea unică de salarizare, pe categorii, AICI proiectul Legii salarizarii unice şi AICI expunerea de motive pentru emiterea actului normativ privind grila unică de salarizare a bugetarilor.

În acelaşi timp reduce la tăcere pretenţiile profesorilor, medicilor şi magistraţilor care sperau la un trai decent. Aceştia din urmă sunt marii perdanţi ai noii legi. Dacă iniţial profesorii reuşiseră să obţină recunoaşterea socială a muncii lor, noua ajustare de 25% din legea salarizării i-a plasat la baza piramidei salariale.

O altă reducere a fost operată de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, în luna iunie. Cele două ajustări i-au aruncat la fundul grămezii şi pe medici şi judecători. La fel ca şi profesorii, medicii şi judecătorii debutanţi şi cei cu experienţă între 1 şi 10 ani sunt poziţionaţi  în grila salarială între coeficienţii doi şi patru. La un salariu minim actual de 600 de lei brut, înseamnă că leafa lor nu poate depăşi 2.400 de lei.

Prin comparaţie, salariul unui procuror stagiar este în acest moment de 2.120 de lei net, cam 2.500 de lei brut. Cel al unui judecător stagiar este de 2.400 de lei net pe lună. Prin urmare, potrivit noii grile, magistraţii ar urma să mai piardă ceva bani la salariu.

Reprezentanţii magistraţilor spun că, în aceste condiţii, sistemul judecătoresc se va depopula de profesionişti, majoritatea migrând către