Rezervatia de zimbri de la Hateg este pe cale de disparitie. Dupa ce, ani in sir, autoritatile au tratat cu dezinteres cea mai cunoscuta dintre rezervatiile in care exista unele dintre ultimele exemplare din animalul-simbol al Romaniei, acum situatia la Hateg este dramatica. In arealul rezervatiei mai exista doar patru zimbri, cel mai batran de 20 de ani, iar cel mai tanar, un pui, avand mai putin de trei. Spre comparatie, in 1958 traiau la Hateg aproape 30 de exemplare.
Suprafata impadurita a rezervatiei s-a redus puternic in ultimii ani. Daca in anii ‘90 erau 700 de hectare, suprafata s-a injumatatit dupa retrocedarea terenurilor catre fostii proprietari. Mai multe parcele din cele 300 de hectare impadurite ramase in administrarea rezervatiei au fost masurate, fiind si ele pe cale sa fie retrocedate. Retrocedarea terenurilor impadurite, chiar si a celor din rezervatii sau parcuri nationale, a fost permisa de Legea 247/2005, care a operat pana de curand. Abia acum Legea 47/2007 interzice acest lucru, dar rezervatiile nu sunt definite in continuare clar in legislatia autohtona.
Banii din biletele de intrare vandute vizitatorilor nu sunt suficienti nici macar pentru a asigura cumpararea celor 10 kilograme de graunte pe care le consuma in fiecare zi un zimbru.
Ca o ultima solutie pentru a salva ce se mai poate recupera din rezervatia de la Hateg, primaria locala i-a propus Directiei Silvice Hunedoara un proiect prin care sa preia in administrare rezervatia.
Situata la trei kilometri de orasul Hateg, rezervatia de zimbri din padurea Slivut este cea mai cunoscuta din tara, dar in timp si-a pierdut din stralucirea de altadata. Acum, rezervatia moare cu fiecare zi care trece, iar edilii din Hateg isi doresc sa o administreze, astfel incat aceasta sa fie din nou o atractie turistica. In 1958, la rezervatia din Hateg erau aproape 30 de exempl
