Un studiu comandat de Fundaţia SOROS şi publicat în 2007 arată evoluţia percepţiei studenţilor şi a cadrelor didactice în privinţa Procesului Bologna. Astfel, dacă în 2000 punerea în Un studiu comandat de Fundaţia SOROS şi publicat în 2007 arată evoluţia percepţiei studenţilor şi a cadrelor didactice în privinţa Procesului Bologna. Astfel, dacă în 2000 punerea în practică a programului european privind învăţământul superior era privit cu reticenţă, acum el este acceptat de majoritatea actorilor implicaţi.
Declanşat la începutul anilor 2000, Procesul Bologna ţinteşte la creşterea competitivităţii învăţământului european. El are în vedere adoptarea unui sistem de diplome comparabile şi uşor de utilizat în orice ţară, un sistem universitar bazat pe trei cicluri: Bachelor, masterat şi doctorat, precum şi stabilirea unui sistem de credite transferabile la nivel european.
De asemenea, cooperarea europeană şi încurajarea mobilităţilor studenţilor şi a cadrelor didactice sunt alte două direcţii de acţiune. Potrivit unui studiu publicat în 2007 de Fundaţia Soros România, se arată că, în mediul universitar românesc, obligativitatea celor două cicluri predoctorale a fost întâmpinată cu o relativă ostilitate de cadrele didactice.
Pe de altă parte, reducerea duratei studiilor de licenţă de la 4 la 3 ani a fost adesea privită ca o ameninţare: urmau să fie mai puţine cursuri şi implicit mai puţine norme, locurile de muncă şi veniturile fiind ameninţate. Cursurile, înghesuite fără a fi modificate Cercetarea arată că una dintre reacţii a fost "înghesuirea" cursurilor de 4 ani în 3, fără a modifica fundamental numărul lor.
În momentul de faţă, situaţia cunoaşte o evoluţie interesantă: 90% din studenţii de la universităţile de stat şi 80% din cei de la particular intenţionează să urmeze cursuri de masterat. Aceasta înseamnă că durata studiilor nu s-a micş