Peter Collett: 'Cartea gesturilor europene'Ed. Trei 2006
Nu ma dau in vint dupa teoriile pseudo-stiintifice care descriu caractere etnice sau nationale; ma plictisesc generalizarile despre cum este o etnie sau alta si privesc cu profund scepticism orice tentativa de a studia un suflet colectiv sau altul.
Ramin uimit cind vad cit de citat este D. Draghicescu cu a sa „Din Psihologia Poporului Roman” - cea mai supraevaluata coletie de baliverne din mediul intelectual romanesc.
Acestea fiind zise, “Cartea gesturilor europene” imi este simpatica, pentru ca nu se vrea mai mult decit este. Nu se vrea a fi un raport definitiv si stiintific despre cum sint popoarele europene. Nu construieste teorii mari din doua gesturi, ci iti spune gesturile si le explica.
De fapt, Collett insusi respinge diferitele teorii care leaga caracterul national ba de clima, ba de masuratorile craniilor si alte bazaconii care s-au dovedit fie gresite, fie criminale, fie amandoua. In schimb, el pleaca de la observatii marunte, de la repere si citate istorice pentru a trasa niste linii de comportament vizibil cu ochiul liber.
Generalizeaza timid si se opreste la timp pentru a nu cadea in clisee, iar acest delicat mers pe sirma este principala calitate a cartii.
Amesteca impresiile contemporane cu opinii ale unor observatori din trecut si arata cit de spectaculos se pot schimba imaginile unor grupuri in timp.
Dau doar doua exemple:
1) Istoricul arab Ahmet ibn Fadlan a scris despre scandinavi (992) ca sint „cea mai murdara rasa pe care a creat-o Dumnezeu vreodata. Nu se sterg dupa ce fac nevoile si nu se spala dupa activitatile nocturne, nici macar cit o fac magarii salbatici” (pg. 14)
2) Madame de Stael a scris despre cum erau germanii pe vremea lui Napoleon. Spre deosebire de francezi, care erau vazuti ca militari d
