Bunicii au încetat, demult, să desemneze doar membrii mai în vîrstă ai familiei. Vîrsta a atras după sine o serie de conotaţii tot mai abstracte: venerabilitate, respectabilitate, duioşie, bunătate, înţelepciune, înţelegere, răbdare, nostalgie, poezie... Lista evident, dechisă, poate fi aplicată, printre mulţi alţii, bunicilor lui Teodoreanu ori Şt. O. Iosif, aparent morocănosului bunic al lui Heidi, ori al Micului lord, fragilei bunici a Scufiţei roşii... În lumea poveştilor promoţionale, Bunica a devenit o marcă de ulei. De fapt untdelemn, ca să sune mai arhaic şi mai familiar. Chipul propriu-zis al Bunicii apărea, la început, doar pe etichetă: cu coc alb, ochelari pe vîrful nasului, bluză albă cu guler de dantelă, broşă cu camee la gît, cercei rotunzi în urechi, jachetă roşie şi furculiţa cu o bucăţică în ea în mînă. Bunica ideală, gata să-şi ajute şi îngrijească nepoţii. Gata să le ofere Protecţia pe care o au drept slogan majoritatea produselor domestice şi cosmetice, de la detergenţi la deodorante şi paste de dinţi. De pe etichete, chipul Bunicii a ajuns, mărit, pe autobuze. Sloganul uleiului a şocat prin ineditul unui cuvînt controversat: Sărutmîna - salut larg folosit mai ales în epoca de dinainte de '89,în cele mai inadecvate situaţii; amestec de respect şi linguşeală facilă, de mahala. De pe autobuze, Bunica a avansat pe micile ecrane. Mai întîi în banala postură de clip publicitar de durată regulamentară. În rolul Bunicii - cunoscuta actriţă Monica Ghiuţă. Imaginile anterioare ale Monicăi Ghiuţă, asociate diverselor ei roluri, nu se suprapuneau cu cea a Bunicii cuminţi, sfătoase şi pricepute. O Bunică decentă, discretă, care prezintă, în fiecare zi, pe postul Acasă, o reţetă la care e folosit untdelemnul.

Treptat, Monica Ghiuţă a reuşit să creeze un personaj credibil. Pentru contextul în care e prezentat (postul Acasă, adresat doamnelor în gener