Elevii răsfăţaţi de soartă, dintr-un cartier select al Capitalei, au văzut şi ei ce este ghetoul. Copiii din Cotroceni, de la şcoala 150, strâng hăinuţele şi pantofii care le-au rămas Elevii răsfăţaţi de soartă, dintr-un cartier select al Capitalei, au văzut şi ei ce este ghetoul. Copiii din Cotroceni, de la şcoala 150, strâng hăinuţele şi pantofii care le-au rămas mici şi le duc copiilor din Prelungirea Ferentari. În ghetou nu a ajuns încă apa la robinet, gazele sau măcar curentul electric, iar în blocurile de nefamilişti se doarme pe saltele puse pe jos. Mormanele de gunoi sunt ridicate o dată pe lună, când au ajuns la geamurile de la parter. În această lume, până şi pungile de plastic în care cei din Cotroceni şi-au ambalat cadourile păreau un lux nemaipomenit. Deşi s-au bucurat mult de ceea ce au primit, copiii din Ferentari nu prea zâmbeau. Ei ştiu că, după ce pleacă oaspeţii, se întorc acasă, unde sunt bătuţi, trimişi să care apă şi ţinuţi în foame. Când cresc, sunt puşi la "produs": fetele se prostituează de la 13 ani, iar băieţii sunt trimişi la furat. Singurul refugiu din zonă este "Căminul Phillip", ridicat de fundaţia cu acelaşi nume, într-o grădiniţă din ghetou. Aici, copiii nevoiaşi primesc hrană, haine, se spală înainte să plece la şcoală, fiindcă acolo nu-i primeşte murdari, iar acasă n-au apă. Singurul medic pe care l-au văzut vreodată copiii din ghetou este cel care îi consultă la "Cămin". De vreo doi ani, în ghetou şi-au făcut vad traficanţii de droguri. Lângă grădiniţă a răsărit şi un bordel. "Până să construim gardul şcolii, copiii vedeau scene de sex şi tineri care se droghează, împărţind dozele între ei şi folosind aceeaşi seringă, aruncată ulterior pe jos. O fetiţă care e în grija noastră chiar s-a înţepat într-o asemenea seringă", ne-a explicat Ovidiu Filipescu, preşedintele Fundaţiei "Phillip". Profesorii de la şcoala din Cotroceni au pr