Magistraţii protestatari spun că promovarea pe incompetenţă atrage după sine corupţia, ca formă de plată a ascensiunii profesionale. Ei îşi argumentează poziţia pe exemplul concret al judecătorului Cristian Jipa, promovat în septembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi în timpul examenului (doar un interviu cu membrii CSM) nu a ştiut răspunsurile la întrebări. După numai câteva zile de la numirea la ICCJ, Cristian Jipa a apărut în dosarul penal al senatorului PSD Cătălin Voicu în calitate de învinuit de complicitate la trafic de influenţă, după cum rezultă din stenograme. De asemenea, protestatarii sunt revoltaţi de faptul că Jipa, ca şi colegul său de la ICCJ Florin Costiniu, este lăsat de CSM să intre în continuare în sălile de judecată, deşi, cei doi fiind oficial puşi sub acuzare de DNA, nu mai au autoritatea morală necesară dreptei judecăţi. Promovările oculte de la CSM nu datează de scurt timp, ci de ani de zile, spun protestatarii. De ce este important ca la ICCJ să ajungă doar judecători care ştiu carte şi sunt „curaţi"? Pentru că ICCJ este instanţa supremă unde se dau hotărâri definitive, care apoi devin mo­dele obligatorii pentru judecătorii de la niveluri inferioare: curţi de apel, tribunale, judecătorii. Poate un judecător suprem acuzat de corupţie să fie un model de urmat pentru judecătorii de la instanţele inferioare? CSM este somat să răspundă tranşant, clar la această întrebare. Până acum nu a făcut-o.

S-au promovat între ei la ICCJ

Potrivit celor 300 de magistraţi protestatari (din numărul total de 4.000), „practicile oculte" ale CSM au început în perioada 2003-2004 - cel mai scurt mandat al unor magistraţi aleşi în CSM (alegerile au fost la sfârşitul anului 2002 pentru patru ani), întrerupt prin modificări constituţionale (revizuirea din 2003, cu legislaţia aferentă) care trebuiau aplicate începând din 2005. Potrivi