De ceva vreme, grăsimile alimentare sunt stigmatizate. Însă nu toate sunt "demoni" pentru organism. Tocmai de aceea trebuie făcută o selecţie foarte atentă a celor "bune" şi a celor
De ceva vreme, grăsimile alimentare sunt stigmatizate. Însă nu toate sunt "demoni" pentru organism. Tocmai de aceea trebuie făcută o selecţie foarte atentă a celor "bune" şi a celor "rele".
Că mâncarea mai puţin grasă este mai sănătoasă este deja un fapt dovedit ştiinţific. Scad cantitatea de grăsimi din organism, colesterolul din sânge, iar arterele sunt mai protejate.
Însă suprimarea totală a găsimilor din alimentaţie nu este o soluţie la fel de sănătoasă, aşa cum s-ar putea crede, arată specialiştii din cadrul "Maryland Nutritionists Association" ("Asociaţia Nutriţioniştilor din Maryland", SUA).
Cel mai important este ca regimul alimentar să selecţioneze grăsimile sănătoase de cele mai puţin sănătoase. În ultimele decenii, aruncarea anatemei asupra grăsimilor umbreşte efectele benefice pe care anumite categorii de lipide le au asupra organismului.
Se ştie, de altfel, că lipidele produc cea mai mare cantitate de energie în organism - un gram de lipide generează nouă calorii, spre deosebire de aceeaşi cantitate de glucide (zaharuri) sau proteine, care furnizează doar patru calorii.
Cantităţile care depăşesc necesităţile organismului sunt stocate, în cele din urmă, sub forma depozitelor adipoase. De aceea, nutriţioniştii susţin că grăsimile nu trebuie să depăşească 30% din aportul alimentar zilnic.
Carnea albă este mai indicată
Concret, un bărbat n-ar trebui să consume mai mult de 25 de grame de lipide pe zi, iar o femeie, 21 g. Cele mai "păcătoase" grăsimi din alimentaţie sunt cele de origine animală - grăsimi saturate -, care cresc nivelul colesterolului, în special al colesterolului "rău", prescurtat LDL.
Acesta se depune pe
